sâmbătă, 29 septembrie 2007

Ghid de lectura la René Guénon

Cuprins:

(01) Prima clasificare: antumele si postumele
(02) Parcurs de lecturã sugerat

E bine de stiut cã opera lui René Guénon este extrem de unitarã ca expunere. Practic, nu se poate constata nici un “progres” de la primul articol pânã la ultima
dintre postume, si asta pentru cã autorul, situându-se de partea metafizicii imuabile, a asternut-o pe hârtie fãrã sã bâjbâie în vreun fel, fãrã sã fie mai matur
altfel decât la nivelul complexitãtii aplicatiilor abordate. Orice clasificare vom introduce în cadrul ei este mai mult sau mai putin factice, menitã sã usureze apropierea lectorului, deci fãrã vreo intentie tinând de o rigurozitate oarecare.


(01) Prima clasificare: antumele si postumele

Volumele antume au fost alcãtuite de Guénon însusi, în timp ce postumele sunt
îmbinãri de articole fãcute de editorii sãi. Unii exegeti sugereazã cã, dacã metafizicianul ar mai fi avut timp, aceste din urmã ar fi fost organizate altcumva. În ce mã priveste, cred cã schimbãrile ar fi fost putin semnificative. Aceastã primã clasificare respectã riguros cronologia aparitiei volumelor (ignorând din considerente tehnice pe cea a articolelor). În partea a doua, cea în care voi sugera
un posibil parcurs de lecturã (cât mai “ergonomic” cu putintã) voi adãuga câteva fraze explicative pentru fiecare volum în parte.

Asadar, antumele sunt (cu mentionarea tuturor editiilor franceze):

01. Introduction générale à l'étude des doctrines hindoues, Paris, Nouvelle Librairie Nationale, 1921. Paris, Rivière, 1932, 1939, 1952.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

02. Le théosophisme, histoire d'une pseudo-religion, Paris, Nouvelle Librairie nationale, 1921. Paris, Éd. Traditionnelles, 1925, 1928, 1930, 1965, 1969,
1973, 1975, 1978, 1982, 1986 (480 pp.), 1996.

03. L'erreur spirite, Paris, Rivière, 1923. Paris, Ed. Traditionnelles, 1930 (?), 1952, 1973, 1977, 1981, 1984 (406 pp.), 1991.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

04. Orient et Occident, Paris, Véga, 1924. París, Payot, 1930 (?), 1948, 1964. París, Trédaniel, 1993 (en facsimil).

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

05. L'Homme et son devenir selon le Vedânta, Paris, Bossard, 1925. París, Denoël & Seele, 1934. París, Éd. Traditionnelles, 1941, 1947 (Editie modificatã. Au fost eliminate capitolele XI si XXV, intitulate respectiv “Constitutia fiintei umane dupã budisti, si “Eliberarea conform jainismului), 1952, 1970 (?), 1974, 1978.

06. L'Esotérisme de Dante, Paris, Charles Bosse, 1925, 1939. París, Ed. Traditionnelles, 1949. Paris, Gallimard, 1957, 1974, 1997. Mai existã o editie din
1930, apãrutã la Didier & Richard în colectia "Les Cahiers du Portique".

07. La crise du monde moderne, Paris, Bossard, 1927. Paris, Gallimard, 1946, 1956, 1968, 1994.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

08. Le roi du monde, Paris, Charles Bosse, 1927 ("Les Cahiers du Portique"), 1939. París, Ed. Traditionnelles, 1950. Paris, Gallimard, 1957, 1983, 1995.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

09. Autorité spirituelle et pouvoir temporel, Paris, Vrin, 1929, 1930 (?). París, Véga, 1947, 1964. Paris, Guy Trédaniel & La Maisnie, 1984, 1994.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

10. Saint Bernard, Marsella, Publiroc, 1929. Paris, Éditions Traditionnelles, 1951, 1959, 1973, 1981, 1984, 1998.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

11. Le symbolisme de la croix, Paris, Véga, 1931, 1950. París, Gallimard, 1957, 1970. Paris, Guy Trédaniel & La Maisnie, 1983, 1984, 1996.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

12. Les états multiples de l'être, Paris, Véga, 1932, 1947, 1957. París, Guy Trédaniel & La Maisnie, 1998.

13. La métaphysique orientale, Paris, Chacornac - Editions Traditionnelles, 1939, 1945, 1951, 1970, 1973, 1976, 1979, 1985, 1993.

14. Le règne de la quantité et les signes des temps, Paris, Gallimard, 1945, 1946, 1950, 1970, 1972, 1986, 1994.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

15. Les principes du calcul infinitésimal, Paris, Gallimard, 1946, 1981, 1993, 1997 (150 pp.).

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

16. La Grande Triade, Nancy, La Table ronde, 1946. Paris, Gallimard, 1957, 1980, 1983, 1997.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

17. Aperçus sur l'initiation, Paris, Chacornac - Ed. Traditionnelles, 1946, 1953, 1964, 1970 (?), 1972 (?), 1975, 1980, 1983, 1992 (304 pp.), 1996.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

Operele postume elaborate plecând de la articolele publicate în timpul vietii:

18. Initiation et réalisation spirituelle, Paris, Chacornac - Ed. Traditionnelles, 1952, 1964, 1967, 1973, 1980, 1986, 1990 (280 pp.), cu o prefatã de J. Reyor, 1998.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

19. Aperçus sur l'ésotérisme chrétien, Paris, Chacornac - Ed. Traditionnelles, 1954, 1960 (?), 1971, 1973, 1983, 1993 (128 pp.), cu o prefatã de J. Reyor.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

20. Symboles fondamentaux de la science sacrée, Paris, Gallimard, cu o introducere semnatã de M. Vâlsan si douã anexe, 1962, 1970. Cu titlul « Symboles de la science sacrée » (si fãrã prologul si anexele lui M. Vâlsan), 1977, 1980, 1985, 1996.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

21. Etudes sur la franc-maçonnerie et le compagnonnage, vol. I, Paris, Ed. Traditionnelles, 1964, 1973 (?), 1977, 1983, 1985, 1991 (320 pp.).

22. Etudes sur la franc-maçonnerie et le compagnonnage, vol. II, Paris, Ed. Traditionnelles, 1964, 1973 (?), 1978, 1981 (?), 1984 (?), 1992 (320 pp.).

23. Etudes sur l'hindouisme, Paris, Ed. Traditionnelles, 1966, 1968, 1970, 1973, 1979, 1983, 1989 (288 pp.).

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

24. Aperçus sur l'ésotérisme islamique et le taoïsme, Paris, Gallimard, 1969, 1973, cu o introducere de R. Maridort, 1997.

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

25. Formes traditionnelles et cycles cosmiques, Paris, Gallimard, 1970, 1980, 1989, cu o introducere de R. Maridort (178 pp.).

Nota de lecturã a acestui volum se gãseste aici.

26. Comptes rendus, Paris, Ed. Traditionnelles, 1973, 1982, 1986 (240 pp.).

27. Mélanges, Paris, Gallimard, 1976, 1980, 1984, 1990, cu o introducere de R. Maridort (236 pp.), 1997.

28. Ecrits pour Regnabit, Milano, Archè, 1999.

La aceste 28 de titluri (dintre care 18 antume, scrise si organizate de René Guénon, si 10 postume, scrise de el dar organizate de editorii sãi) se adaugã o apocrifã, Notes de cours de philosophie (1917-1918), datând pare-se din perioada în care autorul a predat filosofia la un liceu. Ca toate apocrifele, este sursa unor diverse contestãri, asupra cãrora, în lipsa accesului direct la subiectul disputelor, nu ma pot pronunta.

Guénon a mai lãsat si o abundentã corespondentã, aflatã în custodia diverselor persoane, dar pe care nu a dorit s-o facã publicã si al cãrui studiu nu trebuie
încurajat.


(02) Parcurs de lecturã sugerat

Opera lui René Guénon a expus patru mari subiecte: doctrina metafizicã (dimensiunea intelectualã), principiile traditionale (dimensiunea universalitãtii), teoria simbolurilor si critica lumii moderne.

Cel mai usor de receptat pentru lectorul modern este, fireste, ultimul dintre aspecte. Cu asta ar trebuie începutã si lectura, nefiind nici o rusine în a începe
cu ceea ce e mai usor, cum nici ascensiunea nu începe cu escaladarea vârfurilor de piatrã, ci cu parcurgerea cãrãrilor molcome de la poalele muntelui. Volumele Orient et Occident, urmat imediat de La crise du monde moderne, mi se par cum nu se poate mai potrivite. Contin deja suficient de multe afirmatii nãucitoare pentru a putea spune cã lectorul va fi serios zgâltâit în obiceiurile sale mentale.

Lor li se poate adãuga prima parte a volumului Introduction générale à l'étude des doctrines hindoues, care are ca scop semnalarea celor mai multe erori metodologice ale orientalismului (si ale modernitãtii).

Pe o scarã a dificultãtii de la 1 la 10, as nota aceste prime trei lucrãri (Orient et Occident, La crise du monde moderne si Introduction générale à l'étude des doctrines hindoues) undeva pe la nota 3. Sunt asadar usor de citit, necesitând o concentrare medie din partea cititorului, care navigheazã din surprizã în surprizã, fãrã a fi solicitat peste mãsurã.

Pe aceeasi linie a mãturãrii gunoaielor modernitãtii se situeazã si Le théosophisme, histoire d'une pseudo-religion, precum si L'erreur spirite. Fiind volume foarte întinse (aprox. 450 de pagini fiecare), contin nenumãrate probleme teoretice, preocuparea principalã fiind nu atât eruditia legatã de teozofism si spiritism, cât întelegerea rãdãcinilor erorilor, precum si a prelungirilor din istoria recentã a ideilor. Cititorul se poate încãlzi cu un nivel ceva mai ridicat de lecturã (sã zicem 4-4,5), parcurgând niste lucrãri cu mult mai importante decât pot titlurile sã o spunã.

Sirul lecturilor se poate acum îndrepta spre ceea ce eu as numi nu doar Introduction générale à l'étude des doctrines hindoues, cãci acest volum, primul publicat, a fost chiar o Introducere în opera guénonianã. Se poate spune fãrã gres cã ceea ce Guénon a dorit sã fie rezultatul unui doctorat în orientalisticã, cu aplicatie pe metafizica hindusã, contine in nuce toate ideile ce vor fi dezvoltate mai târziu. În cazul în care prima parte nu a fost cititã deja, ea trebuie neapãrat cititã acum, în momentul în care se terminã partea dedicatã criticii lumii moderne, si poate începe oricare dintre celelalte trei (doctrina metafizicã, principiile traditionale si teoria simbolurilor).

Dacã ar fi sã aleg între cele trei mari teme rãmase, as alege fãrã îndoialã teoria simbolurilor. Si asta pentru cã simbolul este vehiculul predilect al pedagogiei metafizice si traditionale. Fiind suport pentru marile dezvoltãri de mai târziu, o aprofundare a întelegerii acestui mod de expresie este necesarã mai ales din cauza confuziei cu ceea ce Verlaine, Rimbaud, Mallarmé au numit “simbol”. Ajungând la Symboles fondamentaux de la science sacrée lectorul trebuie sã fie pregãtit pentru o lecturã dificilã (undeva pe la 7-8 pe scara de dificultate Iliescu), pe care nu trebuie sã ezite s-o reia mai târziu.

Foarte ample dezvoltãri ale simbolismului se gãsesc si în La Grande Triade, volum dedicat taoismului. Începe însã din acest volum studiul serios al principiilor traditionale (pe care, dat fiind nivelul de dificultate ceva mai îngãduitor, îl recomand înaintea metafizicii). Taoismul si islamul sunt prezente în Aperçus sur l'ésotérisme islamique et le taoïsme. Esoterismul crestin se regãseste în lucrãrile Aperçus sur l'ésotérisme chrétien, precum si in Etudes sur la franc-maçonnerie et le compagnonnage vol I, et II. Sunt toate trei lecturi pasionante, de nivel 5-6 (lectorul îsi poate trage sufletul dupã Symboles fondamentaux de la science sacrée). Pe aceeasi linie si cu acelasi efort se poate continua cu Etudes sur l'hindouisme.

Problemei traditionale a confluentei între politic si spiritual i-au fost dedicate volumele Autorité spirituelle et pouvoir temporel si Le roi du monde. Perspectiva este deja meta-religioasã, exemplele provin din toate traditiile, începe sã reiasã din ce în ce mai pregnant principiul unitãtii transcendente a religiilor. Saint Bernard este o aplicatie a celor douã volume. Si aceste lecturi sunt putin solicitante (5-6).

Formes traditionnelles et cycles cosmiques abordeazã una din problemele fundamentale care conditioneazã întelegerea traditionalismului: structura temporalitãtii.

Rãmâne ultima temã, cea a metafizicii, care precum se stie, e la mai grea decât matematica si carnea de porc. As împãrti-o, oricât de paradoxal va suna, în metafizica teoreticã si metafizica “practicã” (sau, cum spunea Matgioi, “realizarea metafizicã”). Desigur, teoria trebuie sã preceadã practica, asa cã, dupã un preambul reprezentat de La métaphysique orientale, trebuie luate în piept Le symbolisme de la croix, si Les états multiples de l'être. Lor li se adaugã L'Homme et son devenir selon le Vedânta, dacã, fireste, lectorul n-a cedat la cele douã volume de nota 10, atât din punctul de vedere al conceptiei cât si din cel al dificultãtii impuse celor dornici de exercitii abstracte (a propos, “abstract” nu înseamnã nici “fantezist”, nici “ireal”, cum guénonienii încercati trebuie sã stie deja!).

Aceste trei lucrãri constituie nucleul operei lui René Guénon, provenit, asa cum încep putin câte putin sã-mi dau seama, din exegeza textelor sacre. Metafizica va pãrea unor cititori curioasã pe alocuri, de neacceptat pe ici pe colo, dar nu-mi rãmâne decât sã zic si eu cã “simpla întelegere atrage dupã sine acceptarea ideilor sale, neputând face subiectul niciunei polemici”. Voi oferi un singur exemplu: ideea conform cãreia faptele nu au nici o semnificatie în sine, neputându-se clasifica
nici în fapte obligatoriu bune, nici în fapte obligatoriu rele. Altfel spus, fapta numitã îndeobste “rãzboi” nu este rea în sine (cum cred modernii), iar fapta numitã îndeobste “dragoste” nu este nici ea bunã în sine (cum suntem educati sã gândim). Contrariant, nu? La momentul în care am dat de ea nu-i stiam sursele. Ceva vreme mai târziu, aveam sã gãsesc în câteva versete coranice: “Shaitan a înfrumusetat faptele lor (ale necredinciosilor)”, asadar, stãpânul acestei lumi îsi întinde vãlul iluziei asupra faptelor, fãcându-i pe prietenii sãi (awliyya ash-shaitan) sã le vadã ca fiind bune. Un alt metafizician, Jean Baudrillard, semnala acelasi adevãr nãucitor: cea mai mare problemã a realitãtii este cã se preteazã tuturor interpretãrilor – tuturor înfrumusetãrilor, am spune noi.

Cumva pe aceeasi linie a metafizicii, dar cu trimitere clarã la critica lumii moderne, trebuie întreprinsã lectura Le règne de la quantité et les signes des
temps
. Foarte multe mã leagã de acest volum, fiind chiar primul cu care am început cândva parcursul operei guénoniene. Nu mai are rost sã vorbim de dificultate în abordarea lecturii, cine a trecut de volumele metafizice nu va mai avea niciodatã probleme cu lumea ideile pure, impure sau false (îndrãznesc sã spun cã nu va mai agrea nici buletinele de stiri, moda, falsele valori – dar cum as putea încheia
lista?) În acest punct se încheie ceea ce am numit « metafizica teoreticã ». Ajuns aici, orice cititor se întreaba: « Avem o problema, cum procedãm? »

Rãspunsurile încep sã aparã odatã cu: L'Esotérisme de Dante, volum de exegezã la Divina comédia. În ciuda titlului, Aperçus sur l'initiation este cu mult mai mult decât o acumulare de puncte de vedere, fiind, împreunã cu Initiation et réalisation spirituelle suma de explicatii de care are nevoie un european care a realizat cã « initierea » este cu mult mai mult decât o figurã literarã de stil. Desigur, pretentiosii pot consulta direct Al-Futuhat al-Makkiyya, opera shaikh-ului Muhiyydin Ibn al-Arabî, care contine 20 de volume încã netraduse integral din arabã în nici o limbã de circulatie (normal, nu prezintã interes economico-politico-tehnico-stiintifico-bla-bla-bla).

Les principes du calcul infinitésimal este o aplicatie pe analiza matematicã a traseului initierii. Prin acest volum s-a vizat si exemplificarea a ceea ce ar fi trebuit sã fie matematica dacã nu s-ar fi îndepãrtat de adevãrurile metafizicii, restituindu-i-se dimensiunea traditionalã pierdutã în modernitate.

Las la latitudinea citirorului parcurgerea volumelor Comptes rendus, Mélanges si Ecrits pour Regnabit, continând în special în recenzii ale lui Guénon asupra unor lucrãri de istorie a religiilor. Pot fi folosite ca “pauze active” între volume mai solicitante.

6 comentarii :

  1. ovidiu spunea...

    pentru unii dintre noi (fosti si actuali corijenti la franceza) exista si o alta dificultate: nici jumatate din lucrarile lui Guenon nu sunt traduse in romaneste.
    iar din acestea, cele recente (editurile AION si Herald) le mai gasesti in librarii, insa alea vechi (Humanitas) nu prea.

  2. Ioana spunea...

    Saru' mana! :)

  3. Radu Iliescu spunea...

    Draga Ovidiu,

    probabil ca dupa ce termin ultimele fise la Guenon (dintre care 4 sunt in executie simultana, ca la mine la nimenea), probabil ca voi incepe pur si simplu (re)traducerea lucrarilor in integrum.

  4. Radu Iliescu spunea...

    Saru' mana, Ioana! :-)

  5. ovidiu spunea...

    o idee excelenta, draga Radu.

    in locul tau as incepe cu Aperçus sur... [toate odata daca zici ca la tine e posibil :-)], dupa care Etudes sur la franc-maçonnerie et le compagnonnage, Autorité spirituelle et pouvoir temporel, Le roi du monde...

    evident sugestia mea nu are nici o legatura cu faptul ca acestea ma intereseaza in viitorul apropiat :-), e doar o simpla coincidenta.

  6. Radu Iliescu spunea...

    Draga Ovidiu,

    se sparie gandul de ce-ai putut tu scrie aici. Auzi la el, sa traduc tot Guenon, d'un bout a l'autre. Si totusi, asta e urmarea logica dupa ce termin de redactat ultimele vreo 4-5 fise pe care le lucrez.

    Acuma, tehnic vorbind, eu zic sa stabilim timp de lucru pana la pensie. In conditiile in care am aruncat peste bord anumite activitati, ca sa poata sa se inalte cele la care cu nici un chip nu vreau sa renunt. Optimizez, optimizez...

    Si, sigur, totul se va derula pe Projet Rene Guenon.

Google