Cine a fost Maestrul Rinzai?
Rinzai Gigen, întemeietorul scolii Zen care-i poartã numele, a murit la 10 ianuarie în anul 866 e. n. Data nasterii sale este necunoscutã, dar se considerã în genere cã a predat învãtãtura Zen timp de 10 ani.
Rinzai a fost discipolul lui Obaku Kuin, care a rândul sãu fusese ucenicul lui Hyakujo, descendent al liniei lui Hui Neng, al saselea patriarh Zen.
Scoala Rinzai este una din cele Cinci Linii (sau Case) ale buddhismului Zen, acestea fiind stiluri deosebite de predare, dezvoltate în rândul Scolii Zen de cãtre un mare maestru care este si întemeietorul fiecãrei asemenea linii (este de la sine înteles ca toate liniile sunt perfect ortodoxe, si nu se poate vorbi aici de “secte”; situatii similare sunt în cazul darshanelor hinduse sau a turuq sufiste). “Stilul” Rinzai a fost adus în Japonia în secolul al XIII-lea.
Rinzai Roku, sau Cronica Maestrului Rinzai, de unde provin fragmentele comentate pe blogul care este, a fost scrisã de cãtre ucenicii acestuia. În ea sunt notate învãtãturile rostite de Maestru, precum si momente din perioada lui de ucenicie si din cariera de învãtãtor spiritual.
Asemenea tuturor marilor maestri Zen, Rinzai si-a întemeiat ferm învãtãtura pe doctrina buddhistã, fiind perfect versat în scripturi, din care citeazã liber si frecvent. Însã în loc de veneratie superficialã si de banalã eruditie, Rinzai le cere discipolilor sãi întelegerea veritabilã a scripturilor, însotitã de o viatã cãlãuzitã de aceastã întelegere. Dacã uneori Maestrul poate lãsa impresia cã ar lua în derâdere scripturile, în realitate el îsi râde nu de ele ci de acei ucenici care mai degrabã se agatã cu piosenie si tenacitate de cuvinte decât sã se încumete sã le înteleagã.
Rinzai era cunoscut si temut ca fiind cumplit si direct. Atunci când într-adevãr îsi dã drumul, o face pentru a sfãrâma atasamentele fatã de orice ideal, iar cei cãrora li se adreseazã sunt cãlugãri încercati. Contradictiile sale aparent sunt tot mijloace pedagogice pentru a-si stârni elevii si a-i scoate din orice complacere sau inertie.
Toate subiectele abordate sunt destinate mai degrabã pregãtirii spirituale efective decât instruirii teoretice, si nu-si propun sã înlocuiascã Scripturile.
Rinzai a fost discipolul lui Obaku Kuin, care a rândul sãu fusese ucenicul lui Hyakujo, descendent al liniei lui Hui Neng, al saselea patriarh Zen.
Scoala Rinzai este una din cele Cinci Linii (sau Case) ale buddhismului Zen, acestea fiind stiluri deosebite de predare, dezvoltate în rândul Scolii Zen de cãtre un mare maestru care este si întemeietorul fiecãrei asemenea linii (este de la sine înteles ca toate liniile sunt perfect ortodoxe, si nu se poate vorbi aici de “secte”; situatii similare sunt în cazul darshanelor hinduse sau a turuq sufiste). “Stilul” Rinzai a fost adus în Japonia în secolul al XIII-lea.
Rinzai Roku, sau Cronica Maestrului Rinzai, de unde provin fragmentele comentate pe blogul care este, a fost scrisã de cãtre ucenicii acestuia. În ea sunt notate învãtãturile rostite de Maestru, precum si momente din perioada lui de ucenicie si din cariera de învãtãtor spiritual.
Asemenea tuturor marilor maestri Zen, Rinzai si-a întemeiat ferm învãtãtura pe doctrina buddhistã, fiind perfect versat în scripturi, din care citeazã liber si frecvent. Însã în loc de veneratie superficialã si de banalã eruditie, Rinzai le cere discipolilor sãi întelegerea veritabilã a scripturilor, însotitã de o viatã cãlãuzitã de aceastã întelegere. Dacã uneori Maestrul poate lãsa impresia cã ar lua în derâdere scripturile, în realitate el îsi râde nu de ele ci de acei ucenici care mai degrabã se agatã cu piosenie si tenacitate de cuvinte decât sã se încumete sã le înteleagã.
Rinzai era cunoscut si temut ca fiind cumplit si direct. Atunci când într-adevãr îsi dã drumul, o face pentru a sfãrâma atasamentele fatã de orice ideal, iar cei cãrora li se adreseazã sunt cãlugãri încercati. Contradictiile sale aparent sunt tot mijloace pedagogice pentru a-si stârni elevii si a-i scoate din orice complacere sau inertie.
Toate subiectele abordate sunt destinate mai degrabã pregãtirii spirituale efective decât instruirii teoretice, si nu-si propun sã înlocuiascã Scripturile.
Etichete:
Ariergarda culturii
1 comentarii :
N-ar fi singurul. Depinde si de ramura aleasa...
Trimiteți un comentariu